Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena

Biserica Sfintii Imparati C-tin si Elena

Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din municipiul Galaţi a fost înălţată între anii 1857-1863. Sfântul locaş este încărcat de istorie şi numără un veac şi jumătate de existenţă. Biserica se gaseste pe str. Anul 1848, între Spitalul Militar, Cimitirul „Eternitatea” şi strada Basarabiei. 

Cu o arhitectură impunătoare, biserică a fost proiectată după planul catedralei din Bolgrad, la propunerea episcopului Melchisedec Ştefănescu (primul Episcop al Dunării de Jos, din 1864) şi a fost pe punctul de a deveni Catedrală a Galaţiului. A rămas însă prin veacuri un loc plin de sfinţenie care a adunat creştinii la rugăciune. „Reiese din arhive că perioada de înflorire a fost în vremea păstoririi vrednicului de pomenire, părintele Ludovic Cosma, parohul bisericii între 1907-1927”, mărturiseşte părintele prof. Mihai Adrian.

 

 În vremea acestui vrednic păstor au fost organizate şi s-au desfăşurat renumitele „şcoli de duminică” care reuneau creştinii din întregul oraş, având ca invitaţi conferenţiari personalităţi de marcă din România, între care istoricul, omul de cultură şi ministrul Nicolae Iorga, preotul Gala Galaction s.a. Aceste întâlniri pe teme de cultură şi spiritualitate românească erau găzduite în cladirea de lângă biserică, ridicată în 1904 şi care s-a constituit de-a lungul vremii într-un important centru cultural al oraşului Galaţi. 

Gălăţeanul Constandache Constantinescu (1864-1924) a susţinut din răsputeri refacerea şi consolidarea bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, în anul 1907. Între anii 1908-1909 a construit o clopotniţă nouă şi o sală de conferinţe. În anul următor a înfiinţat Banca Populară „Sfinţii Împăraţi”. 

Jertfa acestui om, rămas nemuritor prin faptele sale, a fost răsplătită încă din timpul vieţii, fiind decorat cu distincţia vremii „Răsplata muncii, clasa I pentru Biserică şi Învăţământ”.